Criza fortei de munca in agricultura din Romania

Cum a influențat criza forței de muncă în agricultură producția agricolă din ultimii ani

Sectorul agriculturii din România a avut de suferit în ultimii 15 ani din mai multe motive, iar aici criza forței de muncă a jucat un rol important. Cu toate că, din punct de vedere al tehnologiei, agricultura din țara noastră evoluează, lipsa forței de muncă cauzează pierderi mari pentru fermieri. Aceștia investesc din ce în ce mai mult în utilaje de ultimă generație, dar nu găsesc personal calificat care să lucreze cu aceste echipamente.

Un număr mare de fermieri și proprietari de terenuri agricole se confruntă cu dificultăți majore în a găsi forță de muncă. Indiferent că este vorba despre semănat, recoltat, îngrijirea animalelor sau repararea utilajelor agricole, lipsa de personal este o problemă constantă și afectează tot mai mult buna desfășurare a activităților din agricultură.

De ani buni, agricultura din România trece printr-o criză majoră în ceea ce privește forța de muncă disponibilă. Această criză e alimentată de mai mulți factori, precum migrația forței de muncă în străinătate în căutarea unui trai mai bun, scăderea interesului pentru munca în agricultură și populația îmbătrânită din zonele rurale. Această problemă afectează în mod negativ productivitatea și creșterea economică a agriculturii țării noastre.

Migrația tinerilor în străinătate

Această migrație a tineretului din România în țări străine a dus la o scădere drastică a forței de munca disponibile în agricultură. În cea mai mare parte, tinerii care optează pentru munca în țări străine aleg acest lucru din cauza lipsei de oportunități din sectorul agricol din țara noastră. Promisiunea unor salarii mai mari, a unor oportunități mai bune de creștere și a unor condiții prielnice de lucru îi conving pe tineri să emigreze. 

Un alt motiv care a cauzat acest exod al tinerilor în țări străine sunt condițiile nefavorabile de lucru din agricultură, salariile mai mici comparativ cu cele oferite în alte țări, infrastructura care lasă de dorit, subvențiile insuficiente și aversiunea față de asocierea între fermieri.

Aceste probleme au contribuit la scăderea productivității în agricultura din România, iar astfel sectorul agricol a devenit mai puțin atractiv pentru tineri.

Scăderea interesului pentru munca în agricultură

Tinerii sunt tot mai puțin interesați de agricultură și munca în acest domeniu. Unul din motive se referă la mutarea populației din zonele rurale ale țării spre orașe. Aici, tinerii percep oportunitățile de muncă mai favorabile, iar stilul de viață este mai confortabil decât viața la țară. 

Un alt factor se referă la condițiile aspre de lucru pe care agricultură le oferă. Acest domeniu presupune un mediu de lucru destul de dificil, cu un program variabil, muncă în condiții meteo extreme sau pe terenuri accidentate. Aceste condiții de lucru, mai ales comparate cu mediul de lucru din zonele urbane, i-a demotivat de-a lungul timpului pe tineri să opteze pentru munca în agricultură..

Nici sistemul educațional din țara noastră este un factor care să-i motiveze pe tineri să aleagă agricultura. Tinerii din România nu sunt sunt educați să privească avantajele unei cariere în agricultură, iar pregătirea tinerilor absolvenți nu se ridică la standardele necesare pentru a face performanță în agricultură. Pregătirea în ceea ce privește tehnologiile agricole a rămas la nivelul deceniului precedent, ceea ce înseamnă că tinerii nu primesc gradul de calificare necesar pentru a opera utilaje agricole sau pentru a lucra într-o fermă. Astfel, mulți muncitori tineri din agricultură care văd pentru prima dată un tractor modern nu vor ști să îl utilizeze.

Ce măsuri iau fermierii români pentru a contracara criza forței de muncă în agricultură

Fermierii din România sunt nevoiți tot mai des fie să lucreze cu personal necalificat, fie să angajeze muncitori din străinătate care au un grad de calificare mai bun. Cei care aleg să angajeze personal fără pregătire în acest domeniu, riscă să-și compromită lucrările și să-și strice utilajele, pentru că un operator neinstruit temeinic nu va avea cunoștințele necesare pentru a folosi în mod corect un astfel de echipament.

Unii fermieri oferă burse tinerilor care sunt încă în facultare și doresc să își desfășoare practica în ferma lor. Alți fermieri au optat pentru angajarea de personal din țări străine, precum Nepal, India, Thailanda, Indonezia sau Bangladesh.

Pentru a contracara efectele crizei forţei de muncă din agricultură, este necesar să vedem mai multe inițiative și din partea statului român. Din păcate, unul din efectele negative ale sistemului generos de ajutoare sociale a adus o scădere a forței de muncă în multe domenii, inclusiv în agricultură. Forţa de muncă din sectorul agricol are un grad ridicat de îmbătrânire şi un nivel foarte redus de pregătire profesională.

O altă soluție ar fi ca fermierii să se focuseze pe atragerea absolvenților de opt clase pentru munca în agricultură. La ora actuală, în România există un număr mare de elevi care nu își continuă studiile nici la liceu, nici la școli profesionale. Acești copii ar putea beneficia de pe urma unei pregătiri în agricultură. Ca exemplu, o inițiativă de acest gen este cea propusă din Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMVB) Timișoara prin noul liceu agricol. Universitatea a organizat diverse campanii pentru a atrage elevii către o școala duală unde aceștia desfășoară practica agricolă. Așadar, colaborarea cu universități care au programe de acest gen poate fi în timp foarte benefică pentru fermieri.

Previziunile în ceea ce privește criza forței de muncă în agricultura românească nu sunt tocmai favorabile pentru următorii ani. Cu toate acestea, soluțiile trebuie să vină atât din partea fermierilor, cât și din partea instituțiilor de stat pentru a găsi soluții prielnice.